35. ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul, care zice: "Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii." 36. Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, şi I-au zis: "Tâlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină." 37. El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămânţa bună, este Fiul omului. 38. Ţarina, este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina, sunt fiii Celui rău. 39. Vrăjmaşul, care a semănat-o, este Diavolul; secerişul, este sfârşitul veacului; secerătorii, sunt îngerii. 40. Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfârşitul veacului. 41. Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea, 42. şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 43. Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. 44. Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea. 45. Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46. Şi, când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi-l cumpără. 47. Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. 48. După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău. 49. Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni, 50. şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor." 51. "Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?" i-a întrebat Isus. – "Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52. Şi El le-a zis: "De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi." 53. După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.

54. A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce-L auzeau, se mirau şi ziceau: "De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea? 55. Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui? 56. Şi surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?" 57. Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: "Nicăieri nu este preţuit un proroc mai puţin decât în patria şi în casa Lui." 58. Şi n-a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.