1. După aceea, au venit şi au spus lui Iosif: "Tatăl tău este bolnav." Şi Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase şi Efraim. 2. Au dat de ştire lui Iacov, şi i-au spus: "Iată că fiul tău Iosif vine la tine." Şi Israel şi-a adunat puterile, şi s-a aşezat pe pat. 3. Iacov a zis lui Iosif: "Dumnezeul Cel Atotputernic mi S-a arătat la Luz, în ţara Canaan, şi m-a binecuvântat. 4. El mi-a zis: "Te voi face să creşti, te voi înmulţi, şi voi face din tine o ceată de popoare; voi da ţara aceasta seminţei tale după tine, ca s-o stăpânească pentru totdeauna. 5. Acum, cei doi fii, care ţi s-au născut în ţara Egiptului, înainte de venirea mea la tine în Egipt, vor fi ai mei; Efraim şi Manase vor fi ai mei, ca şi Ruben şi Simeon. 6. Dar copiii, pe care i-ai născut după ei, vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraţilor lor în partea lor de moştenire. 7. La întoarcerea mea din Padan, Rahela a murit pe drum lângă mine, în ţara Canaan, la o depărtare bunicică de Efrata; şi am îngropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata, sau Betleem." 8. Israel s-a uitat la fiii lui Iosif, şi a zis: "Cine sunt aceştia?" 9. Iosif a răspuns tatălui său: "Sunt fiii mei, pe care mi i-a dat Dumnezeu aici." Israel a zis: "Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvântez." 10. Ochii lui Israel erau îngreuiaţi de bătrâneţe, aşa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a apropiat de el; şi Israel i-a sărutat, şi i-a îmbrăţişat. 11. Israel a zis lui Iosif: "Nu credeam că am să-ţi mai văd faţa, şi iată că Dumnezeu m-a făcut să-ţi văd şi sămânţa." 12. Iosif i-a dat la o parte de lângă genunchii tatălui său, şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea lui. 13. Apoi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim cu mâna dreaptă, la stânga lui Israel, şi pe Manase cu mâna stângă, la dreapta lui Israel, şi i-a adus aproape de el. 14. Israel şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase; înadins şi-a încrucişat mâinile astfel, căci Manase era cel dintâi născut.

15. A binecuvântat pe Iosif, şi a zis: "Dumnezeul, înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul, care m-a călăuzit de când m-am născut, până în ziua aceasta, 16. Îngerul, care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvânteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei, Avraam şi Isaac, şi să se înmulţească foarte mult în mijlocul ţării!" 17. Lui Iosif nu i-a venit bine când a văzut că tatăl său îşi pune mâna dreaptă pe capul lui Efraim; de aceea a apucat mâna tatălui său, ca s-o ia de pe capul lui Efraim, şi s-o îndrepte pe al lui Manase. 18. Şi Iosif a zis tatălui său: "Nu aşa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui." 19. Tatăl său n-a vrut, ci a zis: "Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decât el; şi sămânţa lui va ajunge o ceată de neamuri." 20. El i-a binecuvântat în ziua aceea, şi a zis: "Numele tău îl vor întrebuinţa Israeliţii când vor binecuvânta, zicând: "Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim şi cu Manase!" Şi a pus astfel pe Efraim înaintea lui Manase. 21. Israel a zis lui Iosif: "Iată că în curând am să mor! Dar Dumnezeu va fi cu voi, şi vă va aduce înapoi în ţara părinţilor voştri. 22. Îţi dau, mai mult decât fraţilor tăi, o parte, pe care am luat-o din mâna Amoriţilor cu sabia mea şi cu arcul meu."