1. În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintâi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2. Domnul i S-a arătat, şi i-a zis: "Nu te pogorî în Egipt! Rămâi în ţara în care îţi voi spune. 3. Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvânta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţine jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam." 4. Îţi voi înmulţi sămânţa, ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa ta, ca răsplată 5. pentru că Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele, şi legile Mele." 6. Astfel Isaac a rămas la Gherar. 7. Când îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: "Este sora mea." Căci îi era frică să spună că este nevasta sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. 8. Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevasta sa Rebeca. 9. Abimelec a trimis să cheme pe Isaac, şi i-a zis: "Nu mai încape îndoială că e nevasta ta. Cum ai putut zice: "E soru-mea?" Isaac i-a răspuns: "Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei." 10. Şi Abimelec a zis: "Ce ne-ai făcut? Ce uşor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevasta ta, şi ne-ai fi făcut vinovaţi." 11. Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: "Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorât." 12. Isaac a făcut semănături în ţara aceea, şi a strâns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvântat. 13. Astfel omul acesta s-a îmbogăţit, şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat. 14. Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pizmuiau.

15. Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărână. 16. Şi Abimelec a zis lui Isaac: "Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi." 17. Isaac a plecat de acolo şi a tăbărât în valea Gherar, unde s-a aşezat cu locuinţa. 18. Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe care le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; şi le-a pus iarăşi aceleaşi nume, pe care le pusese tatăl său. 19. Robii lui Isaac au mai săpat în vale, şi au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor. 20. Păstorii din Gherar s-au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicând: "Apa este a noastră." Şi a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el. 21. Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna. 22. Pe urmă s-a mutat de acolo, şi a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat; şi a numit-o Rehobot; "căci", a zis el, "Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în ţară." 23. De acolo s-a suit la Beer-Şeba. 24. Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea, şi i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine; te voi binecuvânta, şi îţi voi înmulţi sămânţa, din pricina robului Meu Avraam." 25. Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, şi şi-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. 26. Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, şi cu Picol, căpetenia oştirii lui. 27. Isaac le-a zis: "Pentru ce veniţi la mine, voi care mă urâţi şi m-aţi izgonit de la voi?" 28. Ei au răspuns: "Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: "Să fie un jurământ între noi, între noi şi tine, şi să facem un legământ cu tine! 29. Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine, şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum eşti binecuvântat de Domnul." 30. Isaac le-a dat un ospăţ, şi au mâncat şi au băut. 31. S-au sculat dis-de-dimineaţă, şi s-au legat unul cu altul printr-un jurământ. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.