1. Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. – 2. Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. 3. Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. – 4. Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? – 5. Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă. – 6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. – 7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. – 8. Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său. 9. Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. – 10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. – 11. Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. – 12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. – 13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. – 14. Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. – 15. O streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una. 16. Cine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. – 17. După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. – 18. Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. – 19. Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. – 20. După cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. – 21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –

22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. – 23. Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale. 24. Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie. – 25. După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. – 26. Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; 27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.