1. Ne-am întors, şi am plecat în pustie, pe drumul care duce la marea Roşie, cum îmi poruncise Domnul; şi am ocolit multă vreme munte Seir. 2. Domnul mi-a zis: 3. "Vă ajunge de când ocoliţi muntele acesta. Întoarceţi-vă spre miazănoapte. 4. Dă următoarea poruncă poporului: "Acum aveţi să treceţi prin hotarele fraţilor voştri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi; dar să vă păziţi bine. 5. Să nu vă încăieraţi cu ei; căci nu vă voi da în ţara lor nici măcar o palmă deloc: muntele Seir l-am dat în stăpânire lui Esau. 6. Să cumpăraţi de la ei cu preţ de argint, hrana pe care o veţi mânca, şi să cumpăraţi de la ei cu preţ de argint, chiar şi apa pe care o veţi bea. 7. Căci Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvântat în tot lucrul mâinilor tale şi ţi-a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de când Domnul Dumnezeul tău este cu tine, şi n-ai dus lipsă de nimic." 8. Am trecut pe departe de fraţii noştri, copiii lui Esau, care locuiesc în Seir, şi pe departe de drumul care duce în câmpie, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors şi am apucat spre pustia Moabului. 9. Domnul mi-a zis: "Nu face război cu Moab, şi nu te apuca la luptă cu el; căci nu-ţi voi da nimic să stăpâneşti în ţara lui: "Arul l-am dat în stăpânire copiilor lui Lot. 10. (Mai înainte aici locuiau Emimii: un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii. 11. Ei treceau drept Refaimiţi, ca şi Anachimii; dar Moabiţii îi numeau Emimi. 12. Seir era locuit altă dată de Horiţi; copiii lui Esau i-au izgonit, i-au nimicit dinaintea lor, şi s-au aşezat în ţara pe care o stăpâneşte şi pe care i-a dat-o Domnul.) 13. Acum sculaţi-vă şi treceţi pârâul Zered." Am trecut pârâul Zered. 14. Vremea cât au ţinut călătoriile noastre de la Cades-Barnea până la trecerea pârâului Zered a fost de treizeci şi opt de ani, până a pierit din mijlocul taberei tot neamul oamenilor de război, cum le jurase Domnul. 15. Mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit.

16. După ce au pierit toţi bărbaţii de război, murind în mijlocul poporului, 17. Domnul mi-a vorbit şi a zis: 18. "Să treci azi hotarul Moabului, la cetatea Ar, 19. şi să te apropii de copiii lui Amon. Să nu faci război cu ei, şi să nu te iei la luptă cu ei; căci nu-ţi voi da nimic de stăpânit în ţara copiilor lui Amon: am dat-o în stăpânire copiilor lui Lot. 20. Ţara aceasta trecea de asemenea ca o ţară a lui Refaim; mai înainte locuiau în ea Refaimiţii; şi Amoniţii îi numeau Zamzumimi: 21. un popor mare, mult la număr şi de statură înaltă, ca Anachimii. Domnul i-a nimicit dinaintea Amoniţilor, care i-au izgonit şi s-au aşezat în locul lor. 22. (Aşa a făcut Domnul şi pentru copiii lui Esau care locuiesc în Seir, când a nimicit pe Horiţi dinaintea lor; ei i-au izgonit şi s-au aşezat în locul lor, până în ziua de azi. 23. De asemenea, Aviţii, care locuiau în sate până la Gaza, au fost nimiciţi de Caftoriţi, ieşiţi din Caftor, care s-au aşezat în locul lor.) 24. Sculaţi-vă, plecaţi, şi treceţi pârâul Arnon. Iată, îţi dau în mâini pe Sihon, împăratul Hesbonului, Amoritul, şi ţara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25. De azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer; şi, la auzul faimei tale, vor tremura şi se vor îngrozi de tine." 26. Din pustia Chedemot, am trimis soli la Sihon, împăratul Hesbonului, cu vorbe de pace. Am trimis să-i spună: 27. "Lasă-mă să trec prin ţara ta; voi ţine drumul mare, fără să mă abat nici la dreapta nici la stânga. 28. Să-mi vinzi pe preţ de argint hrana pe care o voi mânca, şi să-mi dai cu preţ de argint apa de care o voi bea; nu voi face altceva decât să trec cu piciorul, – 29. lucru pe care mi l-au îngăduit copiii lui Esau care locuiesc în Seir, şi Moabiţii care locuiesc în Ar – îngăduieşte-mi şi tu lucrul acesta, până voi trece Iordanul ca să intru în ţara pe care ne-o dă Domnul, Dumnezeul nostru." 30. Dar Sihon, împăratul Hesbonului, n-a vrut să ne lase să trecem pe la el; căci Domnul, Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neînduplecat, şi i-a împietrit inima, ca să-l dea în mâinile tale, cum vezi azi.